Ce înseamnă, de fapt, "rămâne al tău"
Ownership-ul nu e un rând într-un contract. E dacă poți pleca mâine și păstrezi tot.
Pune o întrebare simplă înainte să angajezi pe cineva să-ți construiască software-ul: dacă ar dispărea mâine, cu ce ai rămâne?
Răspunsul cinstit îți spune tot.
Lock-in-ul rar e zgomotos
Nimeni nu-ți vinde lock-in. Vine pe nesimțite: o platformă proprietară aici, un cont pe numele lor dincolo, un deploy pe care doar ei știu să-l facă. Fiecare pas pare rezonabil. Suma e o lesă.
Într-o zi vrei să schimbi ceva mic și îți dai seama că nu poți atinge propriul software fără ei.
Ownership-ul e o listă, nu un sentiment
Rămâne al tău când:
- codul e în repository-ul tău, nu al lor;
- datele se pot exporta, într-un format pe care îl poți citi;
- conturile (domeniu, hosting, email, analytics) sunt pe numele tău;
- infrastructura poate fi predată altei echipe fără o misiune de salvare.
Dacă toate patru sunt adevărate, ești liber. Dacă vreuna e falsă, îți închiriezi propria afacere.
Construim pentru ziua în care pleci
Sună ciudat ca un studio să gândească pentru propria ieșire. Noi credem că exact asta e ideea.
Când poți pleca și păstra tot, să rămâi e o alegere, iar un studio care trebuie să câștige alegerea aia în fiecare lună construiește software mai bun decât unul care te ține blocat.
Fă-l al tău. Și apoi alege cu cine vrei să construiești.